Nu ma mai enervez


Am noroc ca sunt optimista. De fapt, in prostia mea, sunt mai mult decat atat. Cred cu tarie ca toata lumea are si ceva bun, acolo undeva in fundul fundului, un colt de suflet ce tremura la emotii. Cred asta si cand imi vars tot amarul intr`un post in care sustin contrariul. Uneori imi place sa ma mint singura.
Mi-am dat seama recent ca oamenii se schimba; cu sau fara voia lor, se intampla. Un prieten spunea acum ceva timp ca Schimbarile sunt toate in bine. Nu exista schimbari in rau.

Cred si eu la fel. Orice ai face, o sa-ti dai seama mai tarziu daca e bine sau nu, si cu ajutorul experientei de viata, a invataturilor din greselile tale, realizezi ca ai gresit sau esti multumit de alegerile facute si schimbarea a fost buna din prima incercare.
Nu poti sa ai in jurul tau doar oameni multumiti si sa impaci si capra si varza daca nu tii cont de nevoile tuturor. Castigi pe o parte si pierzi pe alta, daca nu stii sa mentii balanta aproximativ in echilibru. Timpul nu are rabdare cu oamenii, cu sentimentele. El trece si ia cu el tot ce ai mai bun sau mai rau.
Eu nu cred in regrete, ci doar in noi oportunitati, si daca regret ceva, este faptul ca am avut si eu mici regrete, cand trebuia de fapt sa las lucrurile sa treaca de la sine, cand am incercat sa joc rolul timpului si sa grabesc lucrurile. Cand sunt grabiti, cand nu mai au timp, oamenii fac alegeri pe care le regreta mai tarziu.
Nu am sa inteleg niciodata femeile care se afunda intr`o relatie, acceptand orice numai sa stea cu cel ales, uitand de respect, de intelgere, sustinere si orgoliu personal. Femeile care renunta la ele pentru ei, cand de fapt amandoi ar trebui sa renunte la tot pentru „noi”. Sacrificiile sunt personale, dar reciproce. Nu poti sa ii spui vantului sa bata toamna, insa frunzelor sa stea in copac. Pur si simplu nu ai cum. La fel e si cu noi, oamenii.
Stiam ca oamenii ar trebui sa aiba instinctul acela animalic de protejare a teritoriului si orgoliului. Nu imi aduc aminte sa fi vazut animal sa plece capul si sa isi vada de drum, in fata altuia ce il ameninta, fara sa se lupte. Iar daca se intampla, este pentru ca deja s-au luptat, sau marimea lor e diferita.
Asa ca nu ma mai enervez. E alegerea fiecareia, daca sa stea intr`o relatie pur si simplu inexistenta, sau sa fie libera de una singura.

6 comentarii la „Nu ma mai enervez

  1. eu am ales,si spun ca am facut bine.am ales sa fiu singura decat sa ma simt singura intr-o relatie. a fost decizia mea pentru ca la un moment dat simti ca ceva nu merge si chiar nu ai de ce sa accepti unele lucruri.
    imi este mila de cele care accepta o situatie de gen doar pentru ca „eu nu pot sa stau singura” …

  2. Fiecare om are ceva bun în adâncul sufletului cum fiecare om are ceva rău tot acolo.
    Suntem un mixaj de rău și bine.
    Nu toți facem alegerile corecte și nu toți avem aceleași motivații… putem comenta mult despre relațiile altora, dar nu știm că stă în spate niciodată, uneori nici în ale noastre, și e normal când nu înțelegem, când nu cunoaștem mecanismele care determină pe cineva să facă ceva, să judecăm.

    Morala e… că toată viața cunoaștem tot felul de oameni și relații… ne mirăm, ne enervăm… dar asta e… oamenii ăștia. 😛

    • pai da, tocmai pentru ca nu le inteleg pe acele femei, am decis sa nu le mai judec. sa faca cum cred ele ca este mai bine. norocul nostru, al oamenilor, ca suntem diferiti.

  3. Oamenii nu se schimbă cu adevărat pentru că nu le cerem asta cu adevărat. Oamenii nu se schimbă. Nici în funcţie de sentimente, nici în funcţie de pierderea lor. Oamenii te pot schimba, în schimb. Să te facă ca ei, răi, pesimişti, trişti, aglomeraţi de energie negativă.

    Trebuie să te schimbi, când e vorba de astfel de oameni- trebuie să îi laşi în urmă. Unii, dacă au putere, o să te ajungă alergând, alţii o să îţi întoarcă şi mai tare spatele.

    Din experienţă îţi spun, nu se merită. Nu se merită de sute de ori, până chiar înţelegi, că nu se merită!!!

    • Oamenii nu se schimba, insa sunt schimbati de altii, la fel cum nu se schimb, insa ne schimba pe noi. Nu se merita, stiu. Eu nu le inteleg pe cele care cred ca se merita. Nu le inteleg si de aia am decis sa nu le mai judec. Nu ma mai enervez pentru cauza asta feminina.

Lasă un răspuns către Grapefruits Anulează răspunsul