Fericirea e obositoare


Nu stiu de altii, dar eu asa simt. Si normal ca nu simt asta cand sunt fericita, ci cand sunt deprimata. Fericirea ma oboseste ingrozitor. Nu pot sa fiu vesela mai mult de cateva ore. Mi se pare greu sa par ca inca sunt fericita, cand de fapt cele mai ascunse ganduri isi fac aparitia si incep sa ma gandesc la toate cele. Sunt realista, calculata, rece; in acelasi timp visatoare si pozitiva..pentru altii probabil. Asa am simtit mereu, ca altii au nevoie sa fie fericiti si ca as putea sa le transmit din starea mea..daca as avea-o. Asa ca devin vesela..pentru altii.

Imi place singuratatea uneori. Sa stau linistita, sa ascult muzica mea, cu un pahar de vin, numarand becurile inca aprinsee la 2 noaptea. Imi place si frigul, imi ingheata emotiile, sentimentele. Gandesc la rece si actionez ca atare. Imi plac si oamenii dar nu cred ca si oamenii ma plac pe mine. Poate din cauza firii mult prea solitare.
Asa ca devin vesela, fericita..e obositor. Doar uneori…

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;Fericirea e obositoare&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s