Scrisoare către inconştient


Scrisoare către inconştient:

Foi, cuvinte, melodii, presiune şi stres.Am scris cu literă mare, am pus punct şi nici măcar nu era o propoziţie. Nu există verb.
Nu simt nimic; nimic nimic. Nu vreau nimic. Nu te vreau, nu te mai vreau. Nici pe tine, nici pe altii. Nu vreau nici să plouă, nici să fie soare.
Nu-ţi cer promisiunile nopţilor de iarnă şi nici nebuniile celor de vară. Nu vreau înapoi nimic din ce am avut, căci nu îmi aparţin mie, aparţineau nouă.
Nu vreau nici visele şi speranţele, căci numai cu tine însemnau ceva. Am să’mi fac altele, mai bune, mai înalte.
Nu îmi pare rău, chiar mă bucură.
Nu mai vreau să ştiu, să’mi aduc aminte, să rememorez.

Vreau să fie la fel de bine ca şi până acum, cu toate că se joacă fiecare în faţa porţii lui. Aş minţi să zic că nu’mi pasă. Nu e ca şi când îmi place o ojă în sticlă şi pe unghie e urâtă. Îmi pasă, îţi pasă, pentru că merităm. Dar există variaţii mari, disproportii.Timpul. Poate le rezolvă timpul.

Şi cu asta, gata. Nu voi mai gândi şi nu voi mai scrie despre aşa ceva.

Anunțuri

6 gânduri despre &8222;Scrisoare către inconştient&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s